România la Jocurile Olimpice
România a obținut la Jocurile Olimpice de la Paris cel mai mare număr de medalii de după Atena 2004: 3 medalii de aur, 4 medalii de argint și două medalii de bronz.
Jocurile Olimpice de la Paris s-au încheiat duminică după aproape trei săptămâni în care 106 sportivi și sportive din România au participat în competiții din 18 sporturi.
În total, România a obținut la această ediție 9 medalii, dintre care 3 medalii de aur. Uite lista completă a sportivilor și sportivelor medaliate la această ediție:
Sporturile desfășurate pe apă au adus 7 dintre cele 9 medalii, iar celelalte două au fost obținute la gimnastică și haltere. În plus, Mihaela Cambei a adus prima medalie din istoria României într-o competiție feminină de haltere.
Paris 2024 în raport cu alte ediții ale Jocurilor Olimpice
În urma acestor performanțe, 2024 a devenit practic ediția Jocurilor Olimpice cu cel mai bun palmares pentru România după Atena 2004. Reprezentanții României au câștigat mai multe medalii decât la precedentele două ediții ale Jocurilor Olimpice la un loc și un număr egal de medalii cu cel de la Beijing 2008. Totuși, România a obținut în China 4 medalii de aur, cu una mai mult decât la Paris.
Chiar și în acest context, Atena 2004 rămâne în continuare cea mai recentă ediție a Jocurilor Olimpice la care România a obținut cel puțin 10 medalii.
Recordul absolut de medalii rămâne cel de la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, când sportivii și sportivele din țara noastră au obținut 53 de medalii, dintre care 20 de medalii de aur. De altfel, la acea ediție, România a ocupat locul doi pe națiuni.
Totuși, performanța respectivă a fost una de conjunctură, întrucât 14 state din fostul bloc comunist, în frunte cu Uniunea Sovietică și Germania de Est, au boicotat această ediție ca replică la faptul că Statele Unite și alte țări au boicotat Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980 din cauza invaziei sovietice în Afganistan.
316 dintre cele 317 de medalii cucerite de România de-a lungul timpului la Jocurilor Olimpice au fost obținute la edițiile de vară. Singura excepție este medalia de bronz obținută la bob cu două persoane la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Grenoble din 1968.
România nu a participat la Jocurile Olimpice de Vară din 1896 (Atena), 1904 (St. Louis), 1908 (Londra), 1912 (Stockholm), 1920 (Anvers), 1932 (Los Angeles) și 1948 (Londra), iar la edițiile din 1900 (Paris) și 1928 (Amsterdam) nu a obținut nicio medalie. În 1940 și 1944 Jocurile Olimpice nu au fost organizate din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.
Dacă ne raportăm la disciplinele sportive, gimnastica a adus cele mai multe medalii pentru România de-a lungul timpului: 73 de medalii, dintre care 25 de medalii de aur.
Totuși, merită remarcat că întrecerile de caiac au adus țării noastre 22 de medalii de aur, foarte aproape de cele 25 de la gimnastică, în timp ce alte sporturi cu cel puțin 10 medalii de aur sunt atletism și caiac-canoe.
Pe listă figurează și alte sporturi la care România a obținut performanțe majore în trecut, cum ar fi wrestling (34 de medalii), box (25 de medalii), scrimă (17 medalii) sau tir (15 medalii).
În total, România a obținut 317 medalii, dintre care 93 de medalii de aur.
Cum am „consumat” Jocurile Olimpice de la Paris 2024
Pe parcursul Jocurilor Olimpice am citit numeroase reportaje și opinii ale unor jurnaliști din România. Uite câteva dintre cele mai interesante articole care mi-au atras atenția:
în newsletterul despre medalia de aur câștigată de David Popovici la 200 de metri liber.Când a atins marginea bazinului în finala olimpică de la Tokyo și a văzut că între el și ocupantul locului 3 erau doar două sutimi de secundă, David Popovici și-a zis: „Ok, poate că o medalie olimpică ar fi fost puțin cam mult”. Avea 16 ani și tocmai își făcuse apariția pe scena înotului internațional. „Dar data viitoare va fi aur”, și-a mai zis. Data viitoare a fost ieri.
Andreea Giuclea
Apropo, Andreea a anunțat public că scrie o carte despre David Popovici care ar urma să apară pe piață până la finalul acestui an.
Ciprian Rus a scris în Lead povestea Magdalenei Rusu, campioană olimpică la canotaj.
Sportul de performanță înseamnă o muncă diferită. În canotaj, e o muncă dificilă psihic, în primul rând, dar și fizic. E mult mai greu. Nu ai zile libere, nu există sărbători. Avem un liber pe săptămână, dar și atunci dimineața facem un antrenament. Este greu, dar este o viață frumoasă. Acum înduri, dar și când te bucuri pe podium! Fericirea este mult mai importantă decât durerea antrenamentului.
Magdalena Rusu
Marian Ursescu în WeLoveSport despre Mihaela Cambei, „fata cu muzică hip-hop în urechi, dar cu medalia la gât”.
La un moment dat, în concursul de la Paris, după ce a reușit la 110 kilograme, la aruncat, Mihaela Cambei s-a bătut cu degetele peste tâmple. Ce a însemnat acel gest? „Faptul că dacă nu ai cap, nu ai cum să reușești. Trebuie să te lupți foarte mult cu frica și, în acele momente, ai foarte multă frică, și nervi, și agitație și nu știi ce se poate întâmpla. În acele momente trebuie să încerci să gândești cât mai mult mișcarea, pentru că într-o fracțiune de secundă poți să pierzi tot”.
Marian Ursescu
David Istrate a scris în Amprenta Sportului despre cum a văzut finala de la sol din competiția de gimnastică și cele două minute și douăzeci de secunde în care Ana Bărbosu a crezut că a obținut medalia de argint.
Două minute și douăzeci de secunde de bucurie. Două minute și douăzeci de secunde în care i-au trecut zeci de gânduri prin minte. Două minute și douăzeci de secunde în care probabil că în fața ochilor i-a trecut întreaga carieră: prima zi în sala de gimnastică, acolo unde a ajuns pentru că avea foarte multă energie, primele lecții primite de la antrenorii Daniela Trandafir și Cezar Stoica, primele concursuri, primele medalii.
David Istrate
Apropo, Amprenta Sportului este o publicație nouă de sport lansată de jurnalistul David Istrate, care până în acest an a scris despre baschet la publicația Baschetro. Găsești deja acolo analize detaliate despre fiecare jucător nou confirmat de U-BT Cluj-Napoca pentru noul sezon de baschet masculin.
În final, două vorbe și despre cum am urmărit Jocurile Olimpice: preponderent pe Eurosport și TVR, dar și în aplicația Max. Am fost plăcut surprins că streamurile sportive din aplicația Max funcționează mult mai bine decât în defunctul Eurosport Player: interfață intuitivă, filtre avansate de căutare pe zile și sporturi, notificări în aplicație la startul unor competiții în care se acordau medalii.
În contextul numeroaselor competiții care au avut loc într-un interval atât de scurt de timp, pentru mine cel mai mare avantaj al aplicației a fost că am putut urmări înregistrările integrale ale unor evenimente pe care din diverse motive nu le-am putut urmări live, inclusiv meciurile de tenis Jaqueline Cristian - Caroline Garcia și Novak Djokovic - Carlos Alcaraz sau meciul de baschet masculin Franța - SUA.
Ce mi-ar fi plăcut să găsesc în plus la aplicație? În special mai multe opțiuni pentru derularea rapidă a unei înregistrări, pe lângă unica variantă + / - 10 secunde. De exemplu, un + / - 30 de secunde, dar și un 2x pentru a trece mai rapid peste momentele de pauză dintre game-urile unui meci de tenis.
Citește mai multe detalii despre cum vezi conținutul Eurosport pe Max.
Abonează-te la newsletterul Patru Tribune și primești în inbox reportaje și analize despre sport.
Mulțumesc de review, da, a fost o performanta pentru romani și,după cum toată lumea o spune,în condițiile mizerabile asigurate la dispoziţie de asa zisul stat roman ! Felicitări.