Terramont: cum să crești nișa drumețiilor montane prin comunitate, digitalizare și educație
Agenția de turism Terramont dezvoltă cultura drumețiilor montane în România prin comunitate, explorarea munților mai puțin populari, generarea unui jurnal digital de aventură și educație montană.
„Avem o vorbă în Terramont: muntele se ia cu lingurița, pas cu pas.”
George Petrișor este ghid montan din 2012, când a fondat ONG-ul Terramont în Cluj-Napoca cu scopul de a promova drumețiile montane. La vremea respectivă, românii nu aveau cultura de a călători pe munte, motiv pentru care primii săi parteneri de drumeție au fost preponderent studenți străini care studiau temporar la universitățile din Cluj-Napoca prin programul Erasmus.
Treptat, studenții străini au povestit colegilor de facultate români despre drumețiile făcute alături de George și, în scurt timp, aceștia au devenit interesați să participe. Nu neapărat pentru a urca pe munte, ci mai ales datorită numeroaselor povești despre atmosfera frumoasă de la cabane, unde se lăsa frecvent cu voie bună și cântece la chitară. Practic, părea o alternativă interesantă în locul unei banale ieșiri în oraș pe malul Someșului și, în același timp, o ocazie bună să cunoști oameni noi.
Din acest punct, Terramont a prins viteză, iar pe măsură ce popularitatea a crescut, ONG-ul s-a transformat natural într-o agenție de turism acreditată. Pe parcursul celor peste 13 ani de la startul aventurii inițiale cu studenți străini, Terramont a găzduit peste 1.300 de ture montane care au avut în total peste 27.000 de participanți. În plus, unii dintre aceștia au făcut chiar pasul următor și s-au transformat în ghizi: agenția de turism are astăzi 6 ghizi organizatori și 24 de ghizi secunzi, iar inițial fiecare dintre ei a fost un simplu participant la turele organizate de Terramont.
Pașaportul fizic: cum să promovezi munții mai puțin populari
Pe măsură ce turele montane organizate de Terramont au devenit tot mai populare și diversificate, George a simțit nevoia să introducă un sistem prin care participanții să contabilizeze traseele pe care le-au parcurs. Pe scurt, un pașaport. Nu este ceva unic în industrie, pentru că astfel de pașapoarte de călătorie există inclusiv în România pe Via Transilvanica sau în numeroase alte locuri din Europa, inclusiv în Dolomiți (Italia) sau Santiago de Compostela (Spania).
În esență, un astfel de pașaport este un carnet cu numeroase pătrățele pe care primești ștampile atunci când parcurgi o anumită tură montană. Are mai degrabă valoare pur sentimentală, însă George a vrut să ducă ideea un pic mai departe și a gândit pașaportul inclusiv ca pe o strategie de promovare a unor destinații montane ignorate de marea masă a participanților.
Astfel, pașaportul Terramont este practic o mapare a României, întrucât include toate masivele montane din România și toate vârfurile montane situate la o altitudine de cel puțin 2.500 de metri.
💡 În România există 14 vârfuri montane situate la o altitudine de cel puțin 2.500 de metri. Opt dintre ele sunt în Munții Făgăraș, trei în Munții Bucegi, două în Munții Retezat și unul în Munții Parâng. Cel mai înalt vârf montan este Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș, situat la o altitdine de 2.544 de metri.
La finalul fiecărei ture, ghidul aplică ștampila pe vârful sau masivul cucerit și notează gradul de dificultate al traseului și tipul de activitate.
Traseele populare din România au devenit foarte aglomerate, în special Moldoveanu, Piatra Craiului sau Ciucaș. Avem în țară peste 140 de masive montane care pot fi descoperite la pas, dar oamenii se concentrează doar pe 20. De aceea, am făcut un pașaport în care, în fiecare pătrațică, am pus și locul unde a fost obținută. Scopul este să vezi ușor cât ai vizitat din țară și să te determinăm să vrei să vezi și alte locuri, poate și locuri mai sălbatice, să descoperi țara. Când crezi că ai văzut toată țara, te uiți în pașaport și sigur găsești ceva ce n-ai văzut încă.
George Petrișor, fondator Terramont
Din acest punct de vedere, Terramont este practic singura agenție de turism montan care deține un pașaport fizic pentru drumeții. Chiar dacă ștampilele sunt aplicate de ghizi la finalul fiecărei ture, fiecare participant își poate face propria ștampilă pe care să marcheze obiectivele bifate, pentru situațiile în care ajunge în anumite destinații cu alte agenții de turism.
Opțiunea asta poate suna cumva contra-intuitiv din perspectivă de marketing, pentru că teoretic scopul pașaportului este să te încurajeze să mergi alături de ghizii lor și în alte locuri din țară. L-am întrebat pe George despre asta, iar răspunsul lui a scos în evidență un element care va reveni de mai multe ori pe parcursul discuției noastre: „Parașortul fizic este mai mult o idee despre educație, pentru ca oamenii să cunoască mai bine țara”.
Jurnalul de Aventură: forma digitală a pașaportului
Pe baza feedback-ului primit de la participanți, George a realizat că pașaportul fizic este util ca soluție de centralizare a turelor. În același timp, participanții și-au exprimat dorința de a avea acces la mai multe date despre turele la care au luat parte, impulsionați probabil de funcțiile avansate oferite de aplicațiile de monitozare pentru activități sportive precum Strava.
Astfel, George a investit în optimizarea site-ului Terramont și a creat Jurnalul de Aventură, pe care îl poți considera o versiune digitală mai avansată a pașaportului fizic. Funcția de bază este similară, întrucât fiecare utilizator care are cont pe Terramont poate vedea cu ușurință istoricul de ture la care a participat în trecut.
În plus, participanții au o centralizare a datelor din toate turele parcurse, cu informații utile precum distanța totală parcursă sau diferența de nivel urcată, iar pentru fiecare dintre acești parametri există inclusiv insigne, practic o echivalare cu un traseu popular în lumea drumețiilor montane. De exemplu, pentru o distanță de 93 de kilometri parcursă în cadrul turelor primești o insignă că asta echivalează cu traversarea crestei Făgărașului, în timp ce o diferență de nivel de 8.848 de metri echivalează cu o urcare pe Everest.
Este ca atunci când citești o carte cu foarte multe pagini. Inițial pare lungă, dar o iei treptat, pagină cu pagină, iar la un moment dat o termini. Datele sunt agregate pe baza înscrierilor la ture. Pe termen lung vrem să dezvoltăm sistemul pentru ca utilizatorii să poată să completeze singuri expedițiile pe care nu le-au făcut cu noi, așa cum pot pune și stampila pe pașaportul fizic.
George Petrișor, fondator Terramont.
În plus, George a gândit și un sistem de beneficii: pentru fiecare leu cheltuit pe site primești un punct în cont, iar acestea se transformă ulterior în reduceri la drumețiile montane din România organizate de Terramont și la cumpărarea de produse din diverse magazine online și fizice care comercializează, printre altele, inclusiv echipamente montane.
Nu în ultimul rând, o parte dintre veniturile obținute de Terramont sunt investite ulterior în refacerea de trasee montane din întreaga țară. „Nu foarte multe, cam un traseu, două pe an. Utilizatorii pot vedea permanent câți metri de marcaj am refăcut datorită implicării lor”, spune George.
De asemenea, există și un clasament stabilit pe baza distanței totale parcurse în care sunt incluși toți participanții la turele Terramont, însă fiecare dintre ei îi poate vedea doar pe următorii patru participanți din față. Această limitare a fost gândită cu scopul de a nu demoraliza participanții când observă distanțele parcurse de cei mai activi participanți.
💡 Un astfel de clasament, dar pentru activitățile de alergare, este disponibil și în aplicația Alergado dezvoltată de comunitatea 321sport fondată de Radu Restivan.
Jurnalul de Aventură este o funcție unică în peisajul agențiilor de turism din România, iar pe termen lung intenția este ca utilizatorii să poată primi inclusiv notificări pentru următoarele ture organizate de Terramont.
Suntem abia la început în privința dezvoltării digitale, dar participanții încep să testeze. Sistemul din spate este foarte complex și totul este dezvoltat in-house, de la zero, pe parcursul unui an de zile. Pentru moment, in clasamentul general nu putem afișa numele reale ale participanților din motive de GDPR, pentru că statisticile sunt automatizate. Lucrăm intens la implementarea unui sistem care să permite utilizatorilor să-și dea acordul pentru ca numele lor să fie afișate. Pentru moment, soluția aleasă a fost să le permitem să-și afișeze poza la profil pentru a fi recunoscuți ușor de prieteni.
George Petrișor, fondator Terramont.
Pe baza clasamentelor disponibile în Jurnalul de Aventură, cei mai „harnici” participanți la ture vor fi premiați în cadrul evenimentului Zilele Terramont, o întâlnire anuală care va avea loc în perioada 22-24 mai la complexul turistic Alpina Blazna din Munții Rodnei și care în acest an propune și a doua ediție a Cupei Terramont.
Cupa Terramont este o competiție cu echipe formate din cinci persoane care include probe de cultură generală montană, de cățărare, de orientare turistică și chiar și una artistică. La final vor fi acordate și două premii speciale în afara cupei: Bocancul de Aur pentru participantul care a parcurs cea mai mare distanță în turele din 2025-2026 și Gamba de Aur pentru cea mai mare diferență de nivel acumulată.
Ne-am inspirat de la Cerbul pentru Aur pentru aceste nume și este primul an în care oferim premii pe baza Jurnalului de Aventură. În fiecare an am organizat Zilele Terramont în altă parte cu peste 100 de participanți. În anii anteriori am făcut diverse trasee și am organizat cupe montane cu probe de orientare, de cățărat și chiar probe culturale pe traseu. În plus, vrem să avem un impact și asupra comunității locale unde ne cazăm, pentru că alegem să mergem inclusiv în zone defavorizate, mai puțin cunoscute publicului, pentru a le promova”.
George Petrișor, fondator Terramont.
De altfel, George a observat în ultimii ani o creștere semnificativă a locurilor în care drumeții au posibilitatea să mănânce preparate locale, specifice zonei geografice respective, iar acest fenomen a fost amplificat de popularitatea traseului turistic Via Transilvanica cu o lungime totală de 1.400 de kilometri.
Via Transilvanica a avut un impact pozitiv în zona rurală. De obicei, la cazări din rural primeai un meniu standard, continental, nimic tradițional. Înainte, mulți localnici erau speriați, dar din 2019 există o lege care le permite oamenilor să vândă produse artizanale fără autorizație. Așa că localnicii au început să prindă curaj și să ne servească la cazări cu numeroase produse tradiționale.
George Petrișor, fondator Terramont.
💡 Jurnalista de mediu Anca Iosif a povestit pe larg în newsletterul Re:Mediu cum a fost experiența de a merge pe jos peste 700 de kilometri timp de o lună pe Via Transilvanica.
Această deschidere din partea localnicilor a generat un interes și mai mare din partea participanților să descopere locuri noi din România prin intermediul drumețiilor montane.
Am avut participanți care au mers în drumeții montane prin străinătate și care spun că acum descoperă țara noastră inclusiv datorită gastronomiei. Eu am parcurs mii de kilometri, dar și eu am locuri pe care nu le-am bifat încă și care sunt spectaculoase pentru că îmbină cultura, tradiția, oamenii, natura și stânca. Munții Dolomiți sunt frumoși, dar stâncoși. Nu ai deloc vegetație. Noi avem și păduri care te încarcă cu energie, iar când ajungi într-un sat și ești servit cu mâncare tradițională este o experiență unică.
George Petrișor, fondator Terramont
Abonează-te la newsletterul Patru Tribune și primești în inbox reportaje și analize despre sport.
Cum să faci primii pași în drumețiile montane
Turele organizate de Terramont sunt dedicate tuturor, indiferent de nivelul de pregătire. De altfel, pe baza normelor internaționale, turele Terramont sunt grupate pe categorii de dificultate în funcție de accidentarea terenului sau distanță: începător, începător-intermediar, intermediar, intermediar-experimentat, experimentat și ultra-experimentat, ultima dintre ele o „invenție” a lui George pentru cele mai dificile și complexe trasee.
Totuși, dacă nu ai mai participat la o drumeție montană până acum, poate te întrebi cum afli dacă ești pregătit chiar și pentru o tură dedicată începătorilor.
Dacă parcurgi fără probleme minim 7.000 de pași pe zi, atunci te descurci pe munte pe un traseu pentru începători. Cel mai important este să ai un echipament bun pentru drumeție, de exemplu să fie impermeabil și să aibă suport pentru gleznă, așa că nu alege echipament pentru alergare sau alpinism. Pe traseu facem permanent cursuri de educație montană, în funcție de curiozitățile pe care le au participanții. Avem inclusiv cursuri gratuite offline în care vorbim despre cum să alegi echipamentul, care sunt riscurile montane, ce faci când vine ursul sau ce faci când vine furtuna sau zăpada. Alt curs esențial este planificarea traseului cu tot ce înseamnă marcaje, cum te orientezi sau cum să folosești aplicații de localizare offline, similare ca funcționalitate cu Waze. Cu tot bagajul ăsta de informații, începătorii trec peste anxietatea de a urca pe munte.
George Petrișor, fondator Terramont
Cu toate acestea, oricând pot apărea surprize, inclusiv pentru că există participanți debutanți care își supraestimează capacitatea de efort fizic și se înscriu direct la o categorie de dificultate superioară. Terramont are însă o strategie pregătită și pentru astfel de situații.
La orice drumeție există scenariul în care o persoană nu mai poate. Mergem pe prevenție: ghidul evaluează formularele completate la înscriere, dar unele persoane mint în privința capacității fizice și aflăm asta pe traseu, când vedem că se chinuie. Avem cel puțin 2-3 ghizi, iar participanții se împart în mai multe grupuri, în funcție de ritm. Grupurile nu se așteaptă unele pe altele, iar în caz de epuizare unul dintre ghizi merge într-un ritm și mai lent sau, dacă este nevoie, se întoarce. Nu abandonăm niciodată pe nimeni și punem accent pe siguranță, dar și pe confort. Dacă suferi, dacă ți se umflă glezna, atunci nu te vei bucura de munte, de răsărit, de peisaj. O să vrei acasă.
George Petrișor, fondator Terramont
Pentru cei care vor să participe la ture și în străinătate, Terramont organizează inclusiv 3-4 drumeții montane pe an în afara țării. Printre experiențele recente s-a numărat și circuitul Everest Base Camp din Munții Himalaya, în cadrul căruia participanții au atins mai multe puncte cu o altitudine de peste 5.000 de metri, inclusiv Kala Patthar, o destinație situată la 5.545 metri altitudine care oferă o panoramă spectaculoasă a Everestului.
💡 Citește pe larg ce înseamnă experiența Everest Base Camp cu Terramont de la una dintre participantele la ediția de anul trecut.
În total, noi am fost la altitudini înalte cu peste 100 de oameni care nu au mai avut astfel de experiențe înainte și de fiecare dată a fost un succes. La altitudine oxigenarea nu mai este în parametri și trebuie să fii atent la aspecte precum cantitatea de fier (pentru producția de globule roșii) și vitamina C (pentru că se elimină mai mult dioxid de carbon și se dereglează PH-ul). Dar în turele noastre nu a vomitat nimeni, iar cele mai grele simptome au fost durerile de cap, insomnia și epuizarea fizică. Multă lume este speriată să meargă la astfel de altitudini, dar dacă cineva se ocupă cum trebuie de tine atunci corpul se adaptează fără să fie nevoie să ai experiență sau să fi fost anterior la altitudine. Până la urmă, aclimatizarea nu ai cum s-o antrenezi decât la fața locului.
George Petrișor, fondator Terramont
În final, George are un sfat de bază pentru orice persoană care vrea să facă drumeții pe munte, indiferent de nivelul de pregătire fizică.
Muntele nu pleacă nicăieri. Dacă simți că nu mai poți sau vine o furtună, nu este nicio rușine să te întorci, muntele va fi tot acolo. Asta înseamnă o mentalitate sănătoasă. Omul are tendința să vrea să dețină controlul, dar nu poți controla muntele. Poți doar să fii prezent, să te bucuri, să primești.
George Petrișor, fondator Terramont
Superb articol 🥹