U-BT Cluj-Napoca în EuroCup: performanțele echipei în grafice sugestive
U-BT Cluj-Napoca s-a calificat în sferturile EuroCup după ce a progresat la numeroase capitole comparativ cu sezonul anterior, iar jucătorii au ieșit periodic în evidență prin performanțe individuale.
În 7 februarie 2024, echipa de baschet U-BT Cluj-Napoca a obținut cea mai mare performanță din istoria baschetului românesc: calificarea în sferturile de finală ale EuroCup, a doua cea mai importantă competiție europeană de baschet după Euroligă, după ce a ocupat locul 2 într-o grupă de 10 echipe.
Performanța a venit la numai un an după ce echipa clujeană termina doar pe locul 9 din 10 în aceeași competiție și la numai doi ani de la precedenta performanță majoră a clubului: sferturi de finală în Champions League, a treia competiție europeană de baschet.
Cum a reușit U-BT Cluj-Napoca să progreseze atât de mult într-un singur an? Răspunsul simplu este reprezentat de o serie de transferuri făcute în pauza dintre sezoane, însă pentru un răspuns mai detaliat am analizat datele statistice disponibile pe site-ul oficial EuroCup, iar pentru asta am luat în calcul cinci dintre cei mai populari și importanți parametri.
Performance Index Rating (PIR): este un indicator care se calculează pe baza a 11 parametri din jocul de baschet. Prin urmare, chiar dacă nu spune întreaga poveste a evoluției unui jucător sau a unei echipe, acest indicator este unul dintre cei mai relevanți.
În EuroCup, indicatorul PIR se calculează conform următoarei formule: (Număr total de puncte înscrise + Recuperări + Pase decisive + Intercepții + Blocaje + Faulturi obținute) - (Aruncări din acțiune ratate + Aruncări libere ratate + Mingi pierdute + Aruncări blocate + Faulturi comise);
Număr de puncte pe meci: indică numărul mediu de puncte marcate de echipă într-un meci;
Procentaj coșuri de 2 puncte: indicatorul arată câte dintre aruncările din acțiune de două puncte au fost reușite;
Procentaj coșuri de 3 puncte: indicatorul arată câte dintre aruncările din acțiune de trei puncte au fost reușite;
Procentaj aruncări libere: indicatorul arată câte dintre aruncările libere au fost reușite.
Așa cum observi din graficul de mai sus, U-BT Cluj-Napoca a înregistrat progrese la patru dintre cei cinci parametri analizați.
Indicatorul de referință PIR a înregistrat o creștere cu 5,5%, de la 92,6 la 97,7, ceea ce a permis echipei să urce de pe locul 13 până pe 7 de la un sezon la altul, dintr-un total de 20 de echipe participante în faza grupelor.
Cel mai mare progres se observă însă la procentajul de coșuri de 3 puncte, care a crescut de la 31,7% la 38,2%, echivalentul unei creșteri cu 20%. De altfel, la acest capitol, U-BT ocupă locul 5 dintre cele 20 de echipe din EuroCup, comparativ cu locul 18 din 20 ocupat în sezonul anterior.
Interesant este că acest progres semnificativ vine în contextul în care numărul efectiv de aruncări de 3 puncte de pe parcursul unui sezon a scăzut cu 14%, de la 480 de aruncări în sezonul 2022-2023 la 411 aruncări în sezonul 2023-2024.
În același timp, datele pentru aruncările de 2 puncte indică o evoluție opusă. Astfel, la acest parametru, U-BT a înregistrat un declin cu 4%, de la 60,9% la 58,3%, suficient pentru ca echipa să coboare de pe prima poziție ocupată la acest capitol în sezonul 2022-2023 până pe locul 6 în sezonul curent.
Acest declin vine însă în contextul în care numărul de aruncări de 2 puncte de pe parcursul sezonului a crescut cu 13%, de la 612 aruncări în 2022-2023 la 690 de aruncări în 2023-2024.
Ce concluzii putem trage de aici? Una ar putea fi că jucătorii se găsesc mai bine pe teren și astfel ajung mai des în ipostaza de a arunca coșuri de 2 puncte, în timp ce aruncările de 3 puncte sunt mai rare, dar mai eficiente, întrucât în pauza de vară U-BT a transferat câțiva jucători specializați în astfel de aruncări.
Între timp, una dintre principalele probleme ale echipei rămâne procentajul relativ modest la aruncările libere. Progresul de la un sezon la altul a fost mai degrabă minor, de numai 1,2%, de la 72,7% la 73,6%, astfel că echipa a rămas pe locul 14 din 20 la acest capitol, la fel ca în sezonul precedent. Spre comparație, echipa de pe primul loc are un procentaj de 78,5% la acest parametru.
Performanțele individuale ale jucătorilor
Hai să aruncăm o privire și asupra performanțelor individuale ale jucătorilor în fiecare meci din acest sezon. Începem cu indicatorul Performance Index Rating (PIR) obținut de fiecare jucător la fiecare meci, cu mențiunea că jucătorii sunt ordonați de la cel mai mare PIR mediu la cel mai mic PIR mediu:
Unul dintre lucrurile care ies în evidență în acest grafic este că fiecare jucător a avut meciuri cu PIR ridicat, meciuri cu PIR scăzut și meciuri cu PIR mediu, cu excepția celor trei jucători români care au fost folosiți rar (Mihai Măciucă) sau aproape deloc (David Lăpuște și Eduard Roschnafsky).
Un bun exemplu în acest sens este Emanuel Cățe: este jucătorul cu cel mai mare PIR într-un meci dintre toți jucătorii (PIR 38 în meciul din deplasare cu Gran Canaria), dar în același timp a avut și două meciuri cu PIR negativ (PIR -5 în deplasare cu Slask și PIR -2 acasă cu Gran Canaria).
Ai un prieten sau o prietenă pasionat(ă) de baschet? Trimite-i acest newsletter pentru a afla statistici inedite despre evoluția U-BT Cluj-Napoca în EuroCup.
Scenariul ăsta se repetă în mare măsură, cu valori extreme ceva mai reduse, și pentru ceilalți jucători, inclusiv pentru căpitanul Patrick Richard sau veteranul Andrija Stipanovic.
Iar dacă „lipim” toate cele 12 grafice individuale într-unul singur rezultatul arată așa:
Chiar dacă la prima vedere este dificil de interpretat, graficul de mai sus scoate de fapt în evidență un element important: în aproape fiecare meci au existat doi-trei jucători care s-au remarcat printr-o evoluție bună și care astfel au tras întreaga echipă după ei.
De altfel, graficul arată doar două evoluții individuale mult peste media obișnuită: Cățe în meciul din deplasare cu Gran Canaria (PIR 38) și Karel Guzman în meciul din deplasare cu Trento (PIR 34). În rest, în aproape fiecare meci au existat doi-trei jucători cu PIR 20-27 și alți 2-3 jucători cu PIR până în 10.
Interesant este că povestea de mai sus se repetă, în mare parte, și în privința numărului de puncte înscrise de fiecare jucător în fiecare meci:
Din nou, dacă „lipim” cele 12 grafice individuale ne alegem cu acest grafic, care oferă o perspectivă foarte asemănătoare cu cel pentru Performance Index Rating (PIR):
În acest caz se observă însă mai multe „anomalii”: Patrick Richard este autorul celor mai multe puncte într-un singur meci (27 de puncte în meciul din deplasare cu Ulm), în timp ce alte performanțe majore la acest capitol au fost realizate de Dennis Seeley (25 de puncte acasă cu Lietkabelis și 24 de puncte în deplasare cu Slask), Jarell Eddie și Emanuel Cățe (24 și, respectiv, 23 de puncte în deplasare cu Gran Canaria).
În rest, numeroase performanțe individuale de 18-21 de puncte.
Totuși, pentru o imagine mai clară a performanțelor individuale am grupat valorile cumulate în acest sezon de fiecare jucător pentru indicatorul Performance Index Rating (PIR) și pentru numărul de puncte marcate:
Graficul de mai sus arată că Patrick Richard și Andrija Stipanovic, doi dintre cei mai vechi jucători din lotul echipei, au avut cele mai bune valori pentru PIR, în timp ce Dennis Seeley este jucătorul cu cele mai multe puncte marcate, în ciuda faptului că a absentat în două dintre cele 18 meciuri.
În același timp, 3 dintre cei 9 jucatori de bază au avut mai multe puncte marcate decât PIR-ul cumulat pe parcursul sezonului. Una dintre explicații este că doi dintre acești trei jucători, și anume Dennis Seeley și Jarell Eddie, au fost printre cei mai buni jucători din întreaga competiție la aruncările de 3 puncte. Datele arată că, într-un top al celor mai multe coșuri de 3 puncte, Eddie a ocupat locul 3, iar Seeley locul 11. În plus, Eddie ocupă locul 5 într-un clasament al celor mai bune procentaje la aruncările libere (93,1%).
Pe de altă parte, ia în calcul faptul că aceste grafice arată doar parțial aportul real al jucătorilor la rezultatele echipei, iar cea mai bună dovadă în acest sens este Karel Guzman. În cadrul echipei sale, jucătorul cubanez ocupă doar locul 8 la numărul de puncte înscrise și locul 6 la PIR, însă este cel mai bun jucător din întreaga competiție la intercepții, cu o medie de 2,3 intercepții pe meci. Următorul jucător de la U-BT la acest capitol este Bryce Jones, cu o medie de numai 1,3 intercepții pe meci.
La rândul său, Bryce Jones, care în cadrul echipei ocupă locul 3 la PIR și locul 4 la puncte, este jucătorul de la U-BT cu cele mai multe pase decisive (4,3 pase decisive pe meci), fiind urmat la acest capitol de Patrick Richard (3,9) și, la mare distanță, de Adam Mokoka (2,2).
Nu în ultimul rând, merită menționat că U-BT Cluj-Napoca a obținut toate aceste rezultate cu doar nouă jucători care au evoluat cu regularitate, în timp ce numeroase alte echipe din competiție se bazează pe o „bancă mai lungă”, de până la 12 jucători.
Voi fi în tribunele sălii polivalente BTarena la meciul pe care U-BT Cluj-Napoca îl va juca în 12 sau 13 martie în sferturile de finală EuroCup. Abonează-te la newsletterul Patru Tribune și vei primi în inbox un reportaj de la meci.
Anterior am scris în newsletterul Patru Pereți reportaje de la două meciuri jucate de U-BT Cluj-Napoca:
vs. CSM Oradea în BTarena în finala Ligii Naționale de Baschet
vs. Rapid București în sala polivalentă Rapid în Liga Națională de Baschet